Gateala: mazgaleli pe chipul lui Dumnezeu
Ce lume pierduta exista astazi! Femeile isi pun par niste
cleiuri, si cum mai miroase! Te apuca alergia. Cand vad o femeie moderna, cu
frumuseti lumesti si parfumuri, ma scarbesc launtric. Odata mi-au spus unii: ”Cutare
a mers in Germania sa studieze estetica”. „Dar ce este estetica?”, am intrebat.
„Estetica face pe cele batrane tinere”, mi-a spus. Atunci mi-am adus aminte ca vazusem
candva o batrana ce avea o linie orizontala pe frunte. Intreb dupa aceea pe un
cunoscut al ei: „Ced are, sarmana?”. „A, nimic, imi spune, a facut operatie ca
sa i se intinda pielea si sa-i dispara ridurile”. Iar eu credeam ca s-a lovit
si s-a operat.... Unde ajunge lumea astazi!
-Astazi, Parinte, gateala n-o considera un pacat!
-Da, aceasta am inteles si eu. Am vazut o fata care, desi
inainte era ca un inger, nu am mai cunoscut-o dupa aceea, asa cum era vopsita. „Dumnezeu
le-a facut pe toate foarte bine, i-am spus, dar la tine a facut o greseala
foarte mare!”. „De ce, Parinte?” ma intreaba. „Iata, sub ochii tai n-a pus
cerneala. Greseala aceasta a facut-o! In timp ce pe ceilalti oameni i-a facut
frumosi, la tine a facut o greseala! Bre, nenorocito, nu intelegi? In felul
acesta te uratesti! Ca si cum ai avea o icoana bizantina si tragi cu penelul
intr-o parte si in alta si o murdaresti, o strici. Sa punem noi vopsele pe
chipul lui Dumnezeu? Sau ca si cum un pictor ar face o icoana buna si merge
unul care nu cunoaste pictura, ia penelul si facve niste mazgaleli, stricand
astfel icoana pictorului. La fel faci si tu. Este ca si cum ai spune lui
Dumnezeu:”Doamne, nu le-ai facut bine! Eu o sa le indrept!”.
O alta a venit intr-o zi cu niste unghii pana colo, ca
uliul, vopsite in rosu, si-mi spune: „Copilul meu este grav bolnav. Fa
rugaciune, Parinte! Fac si eu rugaciune, dar....”. „Ce rugaciune faci?”, o
intreb. „Tu zgarii pe Hristos cu aceste unghii! Taie-ti mai intai unghiile si
apoi se va face bine copilul tau. Pentru sanatatea copilului tau, cel putin
sa-ti tai unghiile si sa-ti stergi vopselele”. „Sa le vopsesc in alb, Parinte?”.
„Eu iti spun sa nu le mai vopsesti si sa le tai. Sa faci o jertfa pentru
sanatatea copilului tau! Ce inseamna aceasta? Daca asa ar fi fost bine,
Dumnezeu te-ar fi facut cu inghii rosii”. „Sa le vopsesc in alb, Parinte?”.
Intelege-te daca poti!....”Asa cum faci, asa vei merge si tu si copilul tau”,
mi-am spus in sinea mea. Pe copii ii raceste mai mult mama, atunci cand ea nu
este imbracata cu modestia si incearca sa-si „jumuleasca” copiii.
Se poate ca cineva sa fie putin urat sau sa aiba o
infirmitate, iar aceasta deoarece Dumnezeu stie ca astfel va fi ajutat
duhovniceste. Caci pe El il intereseaza mai mult sufletul decat trupul. Toti avem
cele bune ale noastre, dar si putine cusururi – cruciulite, nu cruci – care ne
ajuta la mantuirea sufletului nostru.
(Cu durere si dragoste pentru omul
contemporan – parintele Paisie Aghioritul).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu