Din casuta noastra

Buna Vestire

 

In fiecare an, pe data de 25 martie, Biserica ortodoxa praznuieste sarbatoarea Bunei Vestiri, cunoscuta popular si sub denumirea de „Blagovestenie”, cand Arhanghelul a vestit pentru prima data „Bucura-te”, acela fiind inceputul bucuriei care avea sa rasara dupa aceea.

"Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu, Fiul Fecioarei se face, si Gavriil darul bine-l vesteste! Pentru aceasta si noi impreuna cu dansul Nascatoarei de Dumnezeu sa-i strigam: Bucura-te cea plina de har, Domnul este cu tine." (Tropar, glas 4).

Este sarbatoarea in care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Preacuvantatei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

"Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.

Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea". (Luca I, 26-38).

Sfintii Parinti spun ca de raspunsul Mariei a atarnat intruparea Cuvantului, intrucat prin glasul Fecioarei, faptura a consimtit sa primeasca la ea pe Ziditorul sau, pentru ca astfel sa dobandeasca mantuirea. Atitudinea Mariei din acest moment solemn dovedeste o adanca smerenie, ea plecandu-se supusa la voia Domnului si lasand harul sa lucreze in ea.

Buna Vestire este prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare. Prezenta acestei sarbatori in Postul Sfintelor Pasti, face ca atmosfera de intristare si pocainta sa fie inlocuita cu atmosfera de bucurie generala adusa de anuntul ingerului. Acesta este si motivul pentru care in aceasta zi este dezlegare la peste indiferenta de ziua in care cade.

Legat de aceasta sarbatoare, pe teritoriul tarii noastre, se intalnesc numeroase traditii si obiceiuri.

Astfel, sarbatoarea Bunei vestiri intampina sosirea randunelelor si primul cantec al cucului. Cucul canta de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru, cand se ineaca cu orz si nu mai poate canta, prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire viitoare.

Se mai crede ca asa cum este timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti.

De asemenea, daca cineva se cearta de Buna Vestire, se va certa tot anul.

In Bucovina,sarbatoarea Bunei Vestiri este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile, deoarece daca n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Pastile.

Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos, de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga, ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor.

In Transilvania, fiecare familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei, chibrituri si tamaie. In zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu, lua o oala cu jar, pe care pune tamaie, iesea afara spre a inconjura de trei ori cladirile si a afuma vitele. In timpul acesta facea zgomot cu clopotelii legati la picior. Dupa aceasta mergea la pomi, si, facand sub ei focuri slabe, cauta sa vada care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se parea ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului, zicand: "Daca nu rodesti, te tai!"

O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina, gasca sau rata, atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca, pentru ca nu ies pui cumsecade dintr-insele.

Tot in aceasta zi se scot afara stupii si vitele de prin grajduri si se lasa la soare, ca sa fie sanatoase peste tot anul.

In Maramures, se aduna lucrurile care nu mai trebuiesc si se ard. Ritualul se numeste Noaptea focurilor, si e practicat in fiecare casa, focul durand pana dupa miezul noptii sau chiar pana in zori.